Veniturile soțului în declarația de avere: reguli de la Curtea Constituțională

O dilemă frecventă pentru funcționarii publici apare atunci când partenerul de viață refuză să își divulge veniturile, invocând clauze de confidențialitate din contractul de muncă sau pur și simplu dorința de intimitate financiară. Recent, Curtea Constituțională a tranșat această problemă, stabilind unde se termină dreptul la viață privată și unde începe obligația de transparență în exercitarea funcțiilor publice.

Confidențialitatea contractului de muncă nu este un paravan

Mulți declaranți au susținut în fața instanțelor că nu pot fi sancționați pentru necompletarea veniturilor soțului sau soției dacă aceștia din urmă lucrează în sectorul privat și au semnat clauze stricte de confidențialitate. Argumentul principal este că soțul nu are o obligație legală directă de a furniza aceste date, deoarece nu ocupă el însuși o funcție publică.

Curtea Constituțională a respins acest raționament. Judecătorii au explicat că transparența averilor celor care gestionează resurse publice este o măsură necesară pentru prevenirea corupției. Această necesitate socială prevalează asupra interesului privat al partenerului de a ține secret salariul încasat. În viziunea Curții, regimul comunității de bunuri dintre soți presupune că ambii au acces la informațiile financiare ale familiei.

Instanța a reținut că verificarea averilor dobândite în perioada exercitării mandatelor sau a îndeplinirii funcțiilor publice de persoanele căsătorite sub regimul comunității legale nu ar putea fi efectivă în absența acestei obligativități.

Răspunderea este personală și asumată pe propria răspundere

Declarația de avere se întocmește pe propria răspundere. Aceasta înseamnă că persoana care ocupă funcția publică își asumă corectitudinea tuturor datelor din document, inclusiv a celor care privesc veniturile membrilor familiei. Dacă soțul refuză să comunice veniturile, declarantul rămâne singurul care suportă consecințele legale.

Lipsa de cooperare în cadrul familiei nu reprezintă o justificare validă pentru a lăsa rubrica veniturilor goală. Sancțiunile pot varia de la amenzi contravenționale aplicate de Agenția Națională de Integritate până la deschiderea unor dosare penale pentru fals în declarații, în cazul în care se dovedește că datele au fost omise cu intenție.

De când este obligatorie decizia

Decizia Curții Constituționale nr. 297/2025 este definitivă și general obligatorie. Aceasta produce efecte juridice de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, adică din 12 iunie 2025. Toate procesele aflate în curs și toate verificările viitoare efectuate de inspectorii de integritate se vor raporta la această interpretare a legii.

Impactul asupra dreptului la viață privată

S-a pus problema dacă obligarea unui cetățean privat (soțul declarantului) de a-și face public venitul nu încalcă dreptul la viață intimă și familială protejat de Constituție. Curtea a stabilit că legea oferă suficiente garanții pentru a proteja intimitatea familiei prin mecanismul de anonimizare.

• Adresa exactă a imobilelor este anonimizată, fiind vizibilă doar localitatea.
• Codul numeric personal și semnătura nu sunt publice pe site-ul instituției.
• Adresa instituției care administrează activele financiare este, de asemenea, protejată.

Prin aceste măsuri, statul consideră că a găsit un echilibru între nevoia de a verifica dacă un funcționar public s-a îmbogățit ilicit și dreptul membrilor familiei sale de a nu fi expuși unor riscuri de securitate sau hărțuire.

Cine este vizat și ce trebuie să facă declaranții

Această decizie vizează toate categoriile de personal care au obligația depunerii declarațiilor de avere, de la aleși locali și parlamentari, până la funcționari publici, magistrați sau personal contractual cu funcții de conducere. Dacă vă aflați în situația în care partenerul de viață refuză să vă ofere datele necesare, este util să știți că legea nu prevede nicio excepție pentru confidențialitatea salariului din mediul privat.

Recomandarea practică este obținerea unei copii a fișei fiscale sau a adeverinței de venit de la angajatorul soțului, ori consultarea extraselor de cont comune. În caz contrar, riscul unei sancțiuni administrative sau penale cade exclusiv în sarcina celui care semnează declarația de avere.

Transparența rămâne regula de aur în funcția publică, iar această decizie subliniază că integritatea nu se oprește la ușa casei, ci cuprinde întregul patrimoniu al familiei.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 543 din 12 iunie 2025.