Restituirea imobilelor preluate abuziv: cum se calculează despăgubirile conform celor mai recente clarificări juridice

Procesul de restituire a proprietăților confiscate în perioada comunistă rămâne unul dintre cele mai complexe și tensionate capitole ale legislației românești. Pentru mii de proprietari sau moștenitori, întrebarea nu este doar dacă își vor primi drepturile, ci mai ales cum se calculează valoarea acestora într-un context legislativ care s-a schimbat de numeroase ori în ultimul deceniu. Decizia Curții Constituționale nr. 517 din 2024 aduce în prim-plan mecanismele prin care statul evaluează imobilele și modul în care instanțele trebuie să aplice legea nouă în procesele aflate în curs.

Istoricul unei dispute legislative asupra grilelor notariale

Miezul problemei discutate de Curtea Constituțională vizează modul în care se stabilește valoarea despăgubirilor prin puncte. Legea nr. 165/2013 a fost gândită ca un mecanism final de închidere a acestui proces, însă aplicarea ei a fost marcată de numeroase modificări. Una dintre cele mai controversate intervenții a fost Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020. Aceasta a suspendat temporar regulile mai favorabile de evaluare și a impus utilizarea grilei notariale din anul 2013, indiferent de momentul în care se emitea decizia de despăgubire.

Această măsură a fost percepută de mulți cetățeni ca o barieră în calea obținerii unei reparații echitabile. Valorile din grilele notariale ale anului 2013 sunt, în cele mai multe cazuri, mult inferioare valorilor actuale de piață. Guvernul a justificat atunci măsura prin nevoia de unitate și predictibilitate, susținând că diferențele mari între grilele județene ar putea crea inechități. Totuși, pentru proprietari, această stabilitate forțată a însemnat, în realitate, o diminuare a valorii punctelor primite ca despăgubire.

De ce a fost respinsă excepția de neconstituționalitate

În cazul analizat de Curtea Constituțională în Decizia nr. 517/2024, autoarele excepției au susținut că suspendarea regulilor de evaluare prin OUG nr. 72/2020 încalcă dreptul de proprietate și principiul securității raporturilor juridice. Ele au argumentat că, odată ce legislația le oferise un anumit mod de calcul, statul nu ar fi trebuit să intervină brusc pentru a bloca acele prevederi.

Curtea a observat însă că situația juridică s-a schimbat semnificativ între timp. Ordonanța criticată a fost modificată și ulterior aprobată prin Legea nr. 193/2021, care a stabilit o nouă regulă de evaluare. Mai mult, în procesul concret în care a fost ridicată excepția, instanțele nu au aplicat textul suspendat, ci varianta mai nouă a legii. Din acest motiv, Curtea a decis că excepția este inadmisibilă, deoarece textul criticat nu mai producea efecte în acel dosar specific.

Evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte și se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia.

Principiul aplicării imediate a legii noi în procesele de restituire

Un aspect tehnic, dar cu impact major pentru toți cei care au procese pe rol, este confirmarea principiului aplicării imediate a legii civile noi. Curtea Constituțională face trimitere la o decizie anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a explica faptul că modul de evaluare a unui imobil nu este un drept definitiv câștigat la data introducerii acțiunii în instanță.

Deoarece procedura de restituire este considerată o situație juridică în curs de desfășurare, judecătorii trebuie să aplice legea aflată în vigoare la momentul la care se pronunță hotărârea, nu pe cea de la data la care a început litigiul. Aceasta înseamnă că, dacă legislația se modifică în favoarea proprietarului în timpul procesului, acesta ar trebui să beneficieze de noile reguli de calcul. Este o confirmare a dinamismului legislativ care, deși poate părea derutant, oferă șansa ca despăgubirile să fie aliniate la realitățile economice mai recente.

Impactul practic pentru persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii

Pentru persoanele care așteaptă soluționarea dosarelor la Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor sau care au contestat deciziile în instanță, această decizie clarifică peisajul juridic actual. Iată principalele puncte de reținut:

• Regula actuală impune utilizarea grilei notariale din anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională.
• Un punct de despăgubire are valoarea fixă de un leu.
• Evaluarea trebuie să țină cont de starea tehnică și categoria de folosință a imobilului de la momentul în care acesta a fost preluat de regimul comunist, nu de starea sa actuală.
• Instanțele de judecată vor aplica legea în vigoare la data judecării, ceea ce oferă o protecție împotriva blocajelor create de ordonanțe de urgență temporare care au fost între timp modificate.

Această abordare elimină incertitudinea creată de OUG nr. 72/2020, care încercase să înghețe valorile la nivelul anului 2013. Proprietarii trebuie să fie atenți la modul în care experții evaluatori desemnați în procese raportează aceste grile notariale, asigurându-se că se utilizează ediția corectă a grilei, respectiv cea din anul anterior emiterii actului administrativ.

De când este obligatorie decizia

Decizia Curții Constituționale nr. 517/2024 a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 16 iunie 2025. Conform Constituției, de la această dată, considerentele și soluția Curții sunt general obligatorii pentru toate autoritățile publice și pentru instanțele de judecată. Deși excepția a fost respinsă ca inadmisibilă, raționamentul Curții privind aplicarea legii în timp și succesiunea actelor normative în materia restituirii proprietăților servește drept ghid clar pentru judecători în soluționarea cauzelor similare.

Clarificări privind alte acte din Monitorul Oficial

Pe lângă această decizie referitoare la proprietăți, Monitorul Oficial nr. 551 din 16 iunie 2025 include și alte reglementări de interes public. Un exemplu este Ordinul comun al Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Sănătății nr. 74/1.626/2025, care aprobă Nomenclatorul produselor pentru stocurile de urgență medicală. Acest act stabilește reguli stricte pentru modul în care statul administrează și reîmprospătează rezervele de medicamente și echipamente necesare în situații de criză. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat o nouă decizie pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, consolidând astfel interpretarea unitară a legislației la nivel național.

Deși aceste acte par diverse, ele reflectă efortul continuu de actualizare a cadrului legal în domenii care afectează direct siguranța și patrimoniul cetățenilor. În cazul restituirilor, mesajul este unul de stabilitate relativă după o perioadă de turbulențe legislative, oferind proprietarilor un parcurs mai previzibil în obținerea despăgubirilor cuvenite.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 551 din 16 iunie 2025.