Calculul pensiei la final de carieră: de ce punctajul ultimului an se împarte mereu la 12

Mulți angajați care se apropie de vârsta de pensionare se întreabă dacă decizia de a ieși din activitate la începutul anului le va diminua cuantumul pensiei. O decizie recentă a Curții Constituționale a României clarifică modul în care se calculează punctajul anual pentru perioadele de activitate parțiale, respingând ideea că împărțirea la 12 luni ar fi inechitabilă pentru cei care lucrează doar câteva luni în ultimul an de muncă.

Problema punctajului anual în perioadele de activitate fracționată

Disputa juridică a pornit de la situația unui cetățean care s-a pensionat pentru limită de vârstă în luna februarie a anului 2017. Acesta a contestat prevederile legale care stabilesc că punctajul anual se obține prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare. Argumentul său a fost că, deoarece a lucrat doar două luni din cauza împlinirii vârstei de pensionare, suma punctelor acumulate ar fi trebuit împărțită la numărul de luni efectiv lucrate, nu la întregul an calendaristic.

Persoana vizată a considerat că această metodă de calcul îi diluează efortul contributiv din ultimele luni de activitate. În viziunea sa, împărțirea la 12 a unui punctaj realizat în doar 52 de zile de muncă ar crea o discrepanță față de un angajat care se pensionează spre sfârșitul anului, încălcând astfel principiul egalității în drepturi și dreptul la un nivel de trai decent.

Motivarea Curții Constituționale privind echitatea sistemului

Curtea Constituțională a analizat aceste critici și a decis că sistemul actual este corect și constituțional. Judecătorii au explicat că punctajul mediu anual, care determină valoarea finală a pensiei, nu se raportează doar la un singur an, ci la întregul stagiu de cotizare prevăzut de lege. Metoda de calcul este concepută să asigure o medie ponderată pe parcursul întregii cariere profesionale.

Conform instanței, dacă punctajul anual s-ar calcula prin împărțirea la numărul de luni efectiv lucrate, s-ar ajunge la o situație absurdă. O persoană care a lucrat o singură lună într-un an ar putea avea același punctaj anual cu o persoană care a lucrat tot anul, dacă veniturile lor lunare ar fi fost egale. Această abordare ar avantaja în mod nejustificat perioadele scurte de activitate și ar pedepsi munca susținută pe parcursul întregului an.

Dacă punctajul anual al asiguratului s-ar determina prin împărțirea la numărul de luni efectiv lucrate, iar nu la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună, s-ar ajunge ca, în ipoteza în care o persoană a lucrat anul întreg, iar alta doar o lună din anul respectiv, punctajul anual corespunzător să fie identic pentru ambele situații, ceea ce ar fi inechitabil.

Principiul contributivității și stagiul complet de cotizare

Un aspect important reținut de Curte este faptul că pensia se stabilește pe baza punctajului mediu anual. Acesta se obține prin împărțirea sumei punctajelor anuale la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, nu la numărul de ani în care s-a contribuit efectiv. Astfel, orice perioadă lucrată, oricât de scurtă, contribuie la totalul general de puncte.

Sistemul de pensii din România funcționează pe principiul proporționalității. Pentru anii în care o persoană a cotizat doar parțial, este firesc ca punctajul anual să reflecte doar acea fracțiune de an. Aceste fracțiuni se cumulează cu celelalte perioade de cotizare până la atingerea stagiului prevăzut de lege. Nu există un tratament diferențiat între pensionari în funcție de luna în care aceștia aleg sau sunt obligați să iasă la pensie.

Efectele juridice ale legilor abrogate

Deși Legea nr. 263/2010 a fost abrogată și înlocuită de noua lege a pensiilor, respectiv Legea nr. 360/2023, Curtea Constituțională a subliniat că poate analiza în continuare vechile dispoziții dacă acestea produc încă efecte juridice. În cazul de față, procesele aflate pe rol care vizează recalculări ale pensiilor stabilite sub vechea legislație necesită o clarificare a constituționalității textelor aplicabile la acea dată.

Această decizie reconfirmă stabilitatea mecanismului de calcul și oferă siguranță juridică autorităților care gestionează sistemul public de pensii. Pentru cetățeni, mesajul este clar. Momentul pensionării în cursul anului calendaristic nu reprezintă un dezavantaj algoritmic în calculul drepturilor bănești, ci o reflectare fidelă a perioadei în care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.

De când este obligatorie această decizie

Decizia Curții Constituționale nr. 4 din 28 ianuarie 2025 a devenit obligatorie pentru toate instanțele și autoritățile publice începând cu data publicării sale în Monitorul Oficial. Aceasta înseamnă că orice cerere de recalculare bazată pe argumentul împărțirii punctajului la un număr mai mic de 12 luni va fi respinsă ca neîntemeiată.

Data de la care se aplică: 12 iunie 2025.

Impactul practic este resimțit în special în dosarele aflate pe rolul instanțelor, unde calculul punctajului anual este adesea un punct de divergență între pensionari și casele teritoriale de pensii. Claritatea adusă de instanța constituțională elimină interpretările subiective și menține unitatea sistemului public de pensii.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 541 din 12 iunie 2025.