ÎCCJ: Indemnizația de hrană nu poate depăși salariul viceprimarului

Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat o problemă frecvent întâlnită în litigiile de muncă din administrația publică locală. Prin Decizia nr. 38/2025, instanța supremă stabilește că venitul total al unui angajat, incluzând indemnizația de hrană, nu poate depăși nivelul indemnizației lunare a viceprimarului. Această hotărâre stabilește o interpretare unitară și obligatorie pentru toate instanțele din țară.

Contextul legal: Plafonarea veniturilor în administrația locală

Salarizarea personalului din primării și consilii județene este reglementată de Legea-cadru nr. 153/2017. Unul dintre cele mai dezbătute articole este art. 11 alin. (4), care impune o limită maximă pentru veniturile angajaților din aparatul de specialitate al autorităților locale.

Conform acestui text de lege, „nivelul veniturilor salariale se stabilește (...) fără a depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean”. Problema a apărut din interpretarea noțiunii de „venituri salariale”. Mulți angajați au susținut că indemnizația de hrană, fiind un drept acordat obligatoriu prin lege, nu ar trebui inclusă în acest plafon.

Legea-cadru nr. 153/2017 face o distincție clară între salariul de bază și venitul salarial. La articolul 7, legea definește:

• Salariul de bază (lit. a): suma de bani la care are dreptul lunar personalul, corespunzător funcției, gradului, gradației și vechimii.
• Venitul salarial (lit. m): o noțiune mult mai largă, care cuprinde salariile de bază, sporurile, indemnizațiile, majorările, primele și orice alte drepturi în bani sau în natură.

Această distincție este fundamentală pentru a înțelege decizia Înaltei Curți.

Chestiunea de drept dezlegată de ÎCCJ

Instanța supremă a fost sesizată de Curtea de Apel Constanța pentru a răspunde la următoarea întrebare:

În interpretarea și aplicarea art. 11 alin. (4) și art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017, este permisă depășirea nivelului indemnizației lunare a funcției de viceprimar prin acordarea indemnizației de hrană?

Practic, se dorea clarificarea dacă indemnizația de hrană, prevăzută la art. 18 din lege, se adaugă peste plafonul stabilit de indemnizația viceprimarului sau dacă este inclusă în acest plafon.

Argumentele instanței supreme

În motivarea sa, Înalta Curte a subliniat că legiuitorul a folosit în mod intenționat termeni diferiți, cu semnificații distincte. Articolul 11 alin. (4) nu plafonează „salariul de bază”, ci „nivelul veniturilor salariale”.

Instanța a reținut următoarele aspecte cheie:

1. Definiția largă a veniturilor salariale: Conform art. 7 lit. m) din lege, venitul salarial include în mod explicit „indemnizațiile”. Articolul 18, care reglementează indemnizația de hrană, se află în secțiunea intitulată „Alte drepturi salariale”, confirmând astfel natura sa de componentă a venitului salarial.
2. Terminologia legii este clară: ÎCCJ a arătat că nu există loc de interpretare. Dacă legiuitorul ar fi dorit să plafoneze doar salariul de bază, ar fi folosit această sintagmă, așa cum a făcut-o în alte articole ale legii. Folosirea expresiei „venituri salariale” impune includerea tuturor componentelor, inclusiv a indemnizației de hrană.
3. Caracterul obligatoriu nu exclude plafonarea: Faptul că acordarea indemnizației de hrană este obligatorie nu înseamnă că aceasta poate ignora alte reguli imperative din aceeași lege. Plafonarea veniturilor este o normă la fel de obligatorie pentru ordonatorii de credite.

În esență, ÎCCJ a stabilit că cele două norme legale trebuie aplicate coroborat. Angajații au dreptul la indemnizația de hrană, dar numai în măsura în care, adunată cu celelalte drepturi salariale, nu depășește indemnizația viceprimarului.

De când este obligatorie decizia?

Decizia ÎCCJ nr. 38/2025 este obligatorie pentru toate instanțele de la data publicării sale în Monitorul Oficial. Astfel, interpretarea devine general aplicabilă începând cu data de 20 martie 2025, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Impactul practic al deciziei

Această hotărâre are consecințe directe și imediate pentru funcționarii publici și personalul contractual din administrația publică locală, precum și pentru ordonatorii de credite (primari, președinți de consilii județene).

• Pentru angajați: Cei ale căror salarii de bază și sporuri se apropie de nivelul maxim al indemnizației de viceprimar ar putea primi o indemnizație de hrană diminuată sau chiar deloc, pentru a nu se depăși plafonul legal. Toate litigiile pe rol care au acest obiect vor fi soluționate în acord cu această interpretare.
• Pentru ordonatorii de credite: Aceștia au acum o confirmare clară că trebuie să aplice plafonul la suma totală a veniturilor lunare, incluzând indemnizația de hrană. Orice plată care depășește acest nivel este nelegală și poate atrage răspunderea celor care o aprobă.

Exemplu concret: Dacă indemnizația lunară a viceprimarului unei comune este de 8.000 de lei, iar un funcționar are un salariu de bază cu sporuri însumând 7.800 de lei, acesta va putea primi o indemnizație de hrană de maximum 200 de lei în luna respectivă, chiar dacă valoarea legală a indemnizației ar fi mai mare.

Ce trebuie să reținem?

Decizia ÎCCJ nr. 38/2025 tranșează definitiv o dispută importantă privind salarizarea în sectorul public local. Concluzia este fără echivoc: plafonul reprezentat de indemnizația viceprimarului se aplică întregului pachet de venituri salariale, iar indemnizația de hrană nu face excepție. Autoritățile locale trebuie să se asigure că respectă această limită în calculul drepturilor salariale lunare.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 244 din 20 martie 2025.