România interzice oficial utilizarea echipamentelor Huawei în rețelele 5G

Guvernul României a emis o decizie prin care respinge solicitarea grupului Huawei de a obține autorizarea pentru utilizarea echipamentelor de infrastructură în rețelele de comunicații de generație nouă. Această măsură este fundamentată pe motive de securitate națională și pe obligațiile internaționale asumate de statul român în cadrul parteneriatelor strategice.

Detaliile deciziei de respingere

Decizia numărul 81 din 29 februarie 2024 reprezintă un pas definitiv în configurarea securității rețelelor de comunicații din România. Actul semnat de prim-ministru vizează patru entități juridice principale ale grupului chinez. Este vorba despre Huawei Technologies S.R.L., Huawei International Co. Limited, Huawei Technologies Kft și Huawei Technologies Co. Ltd. Solicitarea acestora pentru obținerea autorizării a fost respinsă în totalitate, ceea ce înseamnă că aceste companii nu pot furniza tehnologie pentru infrastructura 5G pe teritoriul național.

Această hotărâre a fost luată în urma unor evaluări riguroase realizate de instituțiile cu responsabilități în domeniul apărării și securității naționale. Analiza a vizat riscurile, amenințările și vulnerabilitățile pe care prezența acestor echipamente le-ar putea introduce în sistemele informatice de interes național. Decizia reflectă o poziție clară a statului român cu privire la protejarea datelor și a integrității rețelelor de comunicații critice.

Cadrul legal stabilit prin Legea 163 din 2021

Procedura de autorizare a furnizorilor de echipamente 5G nu este una arbitrară, ci se bazează pe prevederile Legii numărul 163 din 2021. Acest act normativ a fost adoptat special pentru a reglementa condițiile în care pot fi implementate rețelele de generație nouă în România. Legea stabilește că utilizarea oricăror echipamente și programe software în infrastructurile informatice de interes național este condiționată de obținerea unei autorizări prealabile.

Autorizarea se acordă prin decizie a prim-ministrului, dar numai după obținerea avizului conform de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării. În cazul grupului Huawei, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a emis un aviz negativ în ședința din 21 februarie 2024. Acest aviz a fost fundamentul legal pentru decizia de respingere publicată ulterior. Legea urmărește să prevină situațiile în care furnizorii de tehnologie ar putea fi influențați de guverne străine sau ar putea facilita acțiuni ostile împotriva statului român.

Criteriile de securitate analizate de autorități

Evaluarea furnizorilor de tehnologie 5G se face pe baza unor criterii stricte care vizează atât aspecte tehnice, cât și aspecte juridice sau politice. Autoritățile române analizează dacă furnizorul este sub controlul unui guvern străin, în special în situațiile în care în țara de origine nu există un sistem juridic independent. De asemenea, se verifică transparența structurii acționariatului și istoricul de conduită corporativă al companiei respective.

Un alt aspect verificat este dacă furnizorul este supus unei legislații care îl obligă să colaboreze cu serviciile de informații străine fără mecanisme de control democratic. România aplică astfel recomandările cuprinse în setul de instrumente al Uniunii Europene pentru securitatea rețelelor 5G. Aceste măsuri sunt necesare deoarece tehnologia 5G va susține servicii fundamentale în viitor, de la transporturi autonome și telemedicină până la gestionarea rețelelor de energie și apă.

Impactul asupra operatorilor de telecomunicații

Respingerea autorizării pentru Huawei are consecințe directe asupra operatorilor de telefonie mobilă care activează în România. Aceștia sunt obligați să nu utilizeze echipamente de la furnizori neautorizați în componentele critice ale rețelelor lor. Pentru situațiile în care astfel de echipamente au fost deja instalate înainte de intrarea în vigoare a legii, există termene clare de conformare.

Operatorii au la dispoziție o perioadă de 5 ani pentru a înlocui echipamentele din nucleul rețelei (core network) și o perioadă de 7 ani pentru echipamentele din rețeaua de acces radio. Aceste termene au fost stabilite pentru a permite o tranziție tehnologică fără a perturba serviciile oferite clienților. Totuși, din momentul publicării deciziei de respingere, nicio achiziție nouă de echipamente Huawei pentru infrastructura 5G nu mai este permisă.

Importanța securității infrastructurii digitale

Decizia de a limita accesul anumitor furnizori la piața 5G este dictată de natura critică a acestor rețele. Spre deosebire de generațiile anterioare, 5G se bazează mult mai mult pe software și pe procesarea datelor la marginea rețelei. Acest lucru crește suprafața de atac pentru potențiale acțiuni de spionaj sau sabotaj cibernetic. Protejarea acestor infrastructuri este considerată o prioritate de securitate națională.

România se aliniază astfel unui grup tot mai mare de state membre ale Uniunii Europene și ale NATO care au adoptat măsuri similare. Securitatea cibernetică a devenit un pilon al apărării moderne, iar controlul asupra tehnologiei utilizate în rețelele naționale este un element de suveranitate. Prin această decizie, statul român își reafirmă angajamentul de a construi un ecosistem digital sigur și rezilient pentru cetățeni și companii.

Când intră în vigoare măsura

Decizia prim-ministrului numărul 81 din 2024 a intrat în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial al României. Acest lucru s-a produs pe 29 februarie 2024. Actul administrativ este definitiv și produce efecte juridice imediate. Orice entitate care nu respectă prevederile referitoare la utilizarea echipamentelor autorizate riscă sancțiuni severe, inclusiv amenzi raportate la cifra de afaceri.

Deși companiile vizate pot contesta decizia în instanță, acest proces nu suspendă automat efectele actului administrativ. Autoritățile române au precizat că evaluările au fost făcute cu respectarea tuturor normelor legale și a principiului proporționalității. Obiectivul final rămâne asigurarea unui nivel ridicat de securitate pentru toate comunicațiile electronice de pe teritoriul țării.

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 165 din 29 februarie 2024.